Atrofia progresivă a retinei

Ce este atrofia progresivă de retină?

Atrofia progresivă de retină este o degenerare a retinei, care este responsabilă de vedere. Retina este formată din celule care transformă lumina în semnale electrice, care sunt apoi transmise creierului. Aceste celule sunt numite fotoreceptori și sunt împărțite în două tipuri: Bastonașe și conuri. Bastonașele sunt responsabile de vederea în întuneric, în timp ce conurile sunt responsabile de vederea în lumină puternică și culori.

În PRA, aceste celule mor treptat, ceea ce duce la afectarea vederii. De obicei, bastonașele sunt afectate primele, ceea ce duce la orbire nocturnă. Ulterior, sunt afectate și conurile, ceea ce duce la orbirea de zi și, în cele din urmă, la orbirea completă.

PRA este o boală ereditară care poate fi cauzată de diverse defecte genetice. Există diferite forme de PRA, care diferă în ceea ce privește modul în care sunt moștenite, vârsta de debut și evoluția bolii. PRA poate afecta aproape orice rasă de câine, dar unele rase sunt mai frecvente sau mai sensibile la ea decât altele.

Cum poate fi recunoscută atrofia progresivă a retinei?

Simptomele PRA pot varia în funcție de forma și stadiul bolii. Primele semne sunt, de obicei, reducerea vederii în întuneric sau la asfințit. Câinele poate părea nesigur sau anxios atunci când se deplasează în camere întunecate sau în aer liber. De asemenea, se poate lovi mai frecvent de obiecte sau poate părea dezorientat.

În timp, deficiența vizuală poate deveni vizibilă și la lumina zilei. Câinele poate avea dificultăți în a recunoaște sau urmări obiecte sau persoane. De asemenea, poate fi mai puțin interesat de jocuri sau activități care necesită vederea sa.

Un alt simptom al ARP este o modificare a culorii sau a strălucirii ochilor. Pupilele câinelui pot deveni permanent dilatate sau nu răspund la lumină. Ochii pot avea, de asemenea, o nuanță gri sau albastră sau pot părea tulburi. Acest lucru se datorează faptului că un țesut numit cataractă se formează în spatele cristalinului și obstrucționează vederea.

PRA este o afecțiune nedureroasă care nu afectează direct câinele. Cu toate acestea, poate duce la o deteriorare a calității vieții, deoarece câinele nu mai poate percepe mediul înconjurător. De asemenea, poate duce la boli secundare, cum ar fi glaucomul, care este dureros și poate afecta globul ocular.

Cum este diagnosticată atrofia progresivă de retină?

PRA este diagnosticată printr-un examen oftalmologic efectuat de un medic veterinar. Retina este examinată cu un dispozitiv special (oftalmoscop) pentru a detecta modificări sau leziuni. De asemenea, se efectuează o electroretinogramă (ERG) pentru a măsura funcția fotoreceptorilor.

O altă modalitate de diagnosticare a PRA este un test genetic. Acesta poate fi efectuat pe anumite rase despre care se știe că au un defect genetic specific care cauzează PRA. Testul genetic poate fi efectuat folosind o probă de sânge sau un tampon de obraz și poate furniza informații despre moștenirea și riscul de PRA.

Cum este tratată atrofia progresivă de retină?

Din nefericire, în prezent nu există un tratament sau o terapie pentru PRA. Boala nu poate fi oprită sau inversată. Prin urmare, tratamentul vizează menținerea calității vieții câinelui și evitarea posibilelor complicații.

Câinele trebuie examinat în mod regulat de un medic veterinar pentru a monitoriza evoluția PRA și pentru a recunoaște și trata bolile secundare precum cataracta sau glaucomul într-un stadiu incipient. Acestea pot fi îndepărtate chirurgical sau controlate cu medicamente pentru a preveni durerea sau deteriorarea ulterioară a ochiului.

De asemenea, câinele ar trebui adaptat la noua sa situație pentru a-i ușura viața. Acest lucru include să nu-i schimbați sau rearanjați mediul prea des, astfel încât să nu se rătăcească sau să se rănească. De asemenea, ar trebui să îi oferiți semnale sau comenzi clare pentru a-l ghida sau avertiza. De asemenea, ar trebui să îi oferiți multă dragoste și atenție pentru a-i spori încrederea și bunăstarea.

PRA este o boală gravă care afectează vederea unui câine. Ea nu poate fi vindecată, dar câinele poate fi ajutat să facă față bolii și să ducă o viață fericită.