Skip to main content

Imunosupresoare

Imunosupresoarele sunt medicamente care suprimă sau slăbesc sistemul imunitar. Acestea sunt adesea utilizate la persoanele care au primit un transplant de organe sau suferă de boli autoimune. Dar știați că și câinii pot avea nevoie de imunosupresoare?

Când are nevoie un câine de imunosupresoare?

Există diverse situații în care un câine are nevoie de imunosupresoare. De exemplu, dacă suferă de o boală autoimună precum lupus, poliartrită reumatoidă sau boala Addison. În aceste boli, sistemul imunitar atacă din greșeală celulele și țesuturile sănătoase, provocând inflamații, durere și afectarea organelor.

O altă situație este atunci când un câine are o reacție alergică care îi poate pune viața în pericol. De exemplu, dacă are o înțepătură de albină sau o alergie alimentară. În acest caz, un imunosupresor precum cortizonul poate ajuta la reducerea umflăturii și mâncărimii și la prevenirea șocului anafilactic.

Ce imunosupresoare sunt disponibile pentru câini?

Există diferite tipuri de imunosupresoare pentru câini, care sunt selectate în funcție de boală și de severitatea acesteia. Cele mai frecvente sunt

  • Corticosteroizi: Aceștia sunt hormoni care sunt produși de organismul însuși și inhibă inflamația. Acestea sunt adesea administrate sub formă de tablete, injecții sau unguente. Exemple sunt prednisolonul, dexametazona sau hidrocortizonul.
  • Citostatice: Acestea sunt substanțe care inhibă diviziunea celulară și, prin urmare, suprimă sistemul imunitar. Acestea sunt adesea administrate sub formă de comprimate sau perfuzii. Exemple sunt azatioprina, ciclofosfamida sau metotrexatul.
  • Biologice: Acestea sunt anticorpi sau proteine care blochează în mod specific anumite celule imunitare sau substanțe mesager. Acestea sunt adesea administrate sub formă de injecții sau perfuzii. Exemple sunt rituximab, infliximab sau etanercept.

Care sunt riscurile și efectele secundare ale imunosupresoarelor la câini?

Imunosupresoarele pot fi foarte eficiente la câini, dar au și riscuri și efecte secundare. Deoarece slăbesc sistemul imunitar, ele fac câinele mai susceptibil la infecții cauzate de bacterii, viruși sau ciuperci. Prin urmare, este important ca câinele să fie verificat periodic de medicul veterinar și să fie atent la semnele de febră, tuse, diaree sau modificări ale pielii.

Imunosupresoarele pot afecta și alte organe, cum ar fi ficatul, rinichii sau măduva osoasă. Prin urmare, este important să se monitorizeze valorile sanguine ale câinelui și să se urmărească semnele de pierdere a poftei de mâncare, vărsături, scădere în greutate sau anemie.

Imunosupresoarele pot afecta, de asemenea, comportamentul câinelui. De exemplu, corticosteroizii pot face câinele neliniștit, înfometat sau însetat. Citostaticele pot face câinele obosit, cu greață sau deprimat. Biologii pot face câinele anxios, agresiv sau sensibil la durere.

Cum puteți ajuta un câine care ia imunosupresoare?

Dacă câinele dvs. trebuie să ia imunosupresoare, îl puteți ajuta în diverse moduri:

  • Urmați întocmai instrucțiunile medicului veterinar cu privire la doza și programul de administrare a medicamentului. Nu modificați doza sau nu întrerupeți medicația fără autorizație.
  • Respectați o dietă echilibrată pentru câinele dumneavoastră și evitați alimentele care pot declanșa alergii. Dați-i suficientă apă proaspătă să bea.
  • Țineți-vă câinele departe de alte animale care pot fi bolnave sau nevaccinate. Evitați locurile cu mulți germeni sau paraziți, cum ar fi parcurile publice sau adăposturile pentru animale.
  • Mențineți o igienă bună pentru câinele dumneavoastră și curățați-i în mod regulat ochii, urechile, dinții și labele. Folosiți șampoane și produse de îngrijire blânde pentru blana lui.
  • Oferiți-i câinelui dumneavoastră multă dragoste și atenție și asigurați-i un mediu lipsit de stres. Jucați-vă cu el, scoateți-l la plimbare și mângâiați-l.

Imunosupresoarele pot salva vieți la câini, dar necesită și o îngrijire specială. Având grijă de câinele dumneavoastră, îl puteți ajuta să își îmbunătățească calitatea vieții și să își gestioneze afecțiunea.

Autorii pornesc de la premisa că un veterinar trebuie consultat dacă un animal este bolnav și că medicamentele trebuie luate numai după consultarea unui medic sau a unui farmacist. Doar o examinare individuală poate conduce la un diagnostic și la o decizie de tratament.

Vă putem ajuta să găsiți cel mai apropiat veterinar → În acest fel