Miastenia gravis

Ce este miastenia gravis?

Miastenia gravis înseamnă literalmente "slăbiciune musculară severă". Boala apare atunci când terminațiile nervoase nu eliberează suficientă acetilcolină, o substanță chimică care declanșează contracția musculară. În plus, anticorpii produși de sistemul imunitar pot bloca sau distruge receptorii de acetilcolină de pe celulele musculare. Acest lucru întrerupe comunicarea dintre nervi și mușchi, iar mușchii nu pot funcționa normal.

Există două tipuri de miastenia gravis la câini: congenitală și dobândită.

Miastenia gravis congenitală

Miastenia gravis congenitală este o boală ereditară rară, care este mai frecventă la unele rase, cum ar fi Teckel, Jack Russell Terrier, Samoyed, Smooth Fox Terrier și Springer Spaniel. Simptomele apar de obicei la vârsta de șase până la opt săptămâni și includ slăbiciune musculară generalizată, intoleranță la efort, colaps și dificultăți respiratorii. Afecțiunea se poate agrava în timp și poate duce la tetraplegie și deces. Nu există niciun tratament pentru miastenia gravis congenitală, dar unii câini se pot recupera spontan sau pot supraviețui cu tratament simptomatic.

Miastenia gravis dobândită

Miastenia gravis dobândită este o boală mediată imunitar, în care sistemul imunitar atacă și distruge în mod eronat receptorii de acetilcolină. Cauza acestei reacții nu este cunoscută cu exactitate, dar poate exista o predispoziție genetică sau o asociere cu anumite tipuri de cancer, cum ar fi timoamele (tumori ale timusului). Simptomele pot apărea între un an și patru ani sau între nouă și 13 ani, dar sunt rareori observate la câini la orice vârstă intermediară. Printre rasele predispuse se numără Newfoundland, Akita, Ciobănescul german, Chihuahua și unele rase de terrier. Simptomele pot varia în funcție de mușchii afectați și includ

• Slăbiciune musculară focală: afectează în principal mușchii faringieni, esofagieni și faciali. Acest lucru duce la probleme de înghițire, vorbire, salivare și căscat. Un semn comun este megaesofagul, o dilatare a esofagului care poate duce la regurgitare și pneumonie prin aspirație.
• Slăbiciune musculară generalizată: afectează mai multe grupe de mușchi din tot corpul. Aceasta duce la intoleranță la exerciții fizice, slăbiciune sau crampe la nivelul membrelor, colaps și dificultăți de respirație. Severitatea simptomelor poate varia de la ușoară la severă și se poate ameliora sau înrăutăți cu repaus.
• Miastenia gravis acută fulminantă: o formă severă a bolii care duce la tetraplegie rapid progresivă (paralizia tuturor celor patru membre), ventroflexie a gâtului (gâtul îndoit în față), distensie urinară (vezica urinară distinsă) și insuficiență respiratorie.

Cum se diagnostichează miastenia gravis?

Diagnosticul de miastenia gravis se bazează pe o combinație de anamneză, examen clinic, analize de sânge și teste specializate pentru evaluarea funcției neuromusculare. Aceste teste includ:

• Testul Tens ilon: acesta este un test rapid și simplu în care câinele este injectat cu o doză mică de un medicament numit clorură de edrofoniu (Tensilon), care sporește efectele acetilcolinei. În cazul în care câinele suferă de miastenia gravis, slăbiciunea musculară ar trebui să se amelioreze în câteva minute. Cu toate acestea, testul nu este întotdeauna fiabil și poate da rezultate fals pozitive sau fals negative.
• Testul de anticorpi: Acesta este un test de sânge care măsoară prezența anticorpilor împotriva receptorilor de acetilcolină. Un titru ridicat de anticorpi este un indiciu puternic al miasteniei gravis dobândite, dar un titru normal sau scăzut nu exclude boala. Testul nu este util pentru miastenia gravis congenitală, deoarece acești câini nu produc anticorpi.
• Electromiografie (EMG): Acesta este un test invaziv în care se introduce un ac într-un mușchi pentru a măsura activitatea electrică. La câinii cu miastenia gravis, EMG arată o scădere anormală a răspunsului muscular la stimularea nervoasă repetată. Testul necesită sedare sau anestezie și poate fi dureros sau inconfortabil.
• Radiografie toracică: Aceasta este o procedură imagistică utilizată pentru a evalua starea plămânilor și a inimii. La câinii cu miastenia gravis, o radiografie toracică poate arăta semne de megaesofag, pneumonie prin aspirație sau timom.

Cum se tratează miastenia gravis?

Tratamentul miasteniei gravis depinde de tipul, severitatea și complicațiile bolii. Obiectivele generale ale tratamentului sunt următoarele

• Îmbunătățirea funcției neuromusculare: acest lucru se realizează prin administrarea de medicamente care cresc efectul acetilcolinei sau reduc producția de anticorpi. Aceste medicamente includ bromura de piridostigmină (Mestinon), imunosupresoare precum prednisonul sau azatioprina și imunoglobuline sau plasmafereza (purificarea sângelui).
• Gestionarea megaesofagului : Aceasta necesită o tehnică specială de hrănire în care câinele este hrănit în poziție verticală pentru a reduce riscul de regurgitare. În plus, câinele trebuie să rămână în această poziție timp de câteva minute după ce mănâncă pentru a utiliza gravitația pentru a introduce mâncarea în stomac. Tipul și cantitatea de hrană trebuie, de asemenea, să fie ajustate pentru a permite o trecere mai ușoară. Unii câini necesită plasarea chirurgicală a unui tub de hrănire pentru alimentație.
• Tratamentul pneumoniei prin aspirație: Aceasta necesită o terapie agresivă cu antibiotice, terapie cu fluide și terapie cu oxigen pentru a combate infecția și inflamația plămânilor. În cazurile severe, poate fi necesară ventilația mecanică.
• Îndepărtarea timomului : Aceasta necesită rezecția chirurgicală a tumorii din cavitatea toracică. Îndepărtarea timomului poate îmbunătăți sau chiar vindeca simptomele miasteniei gravis.

Prognosticul pentru câinii cu miastenia gravis depinde de mai mulți factori, cum ar fi tipul de boală, răspunsul la tratament, prezența complicațiilor și starea generală de sănătate a câinelui. Unii câini se pot recupera complet sau pot obține o remisiune pe termen lung, în timp ce alții pot rămâne afectați cronic sau pot muri din cauza unor complicații care le pun viața în pericol.

Cum poate fi prevenită miastenia gravis?

Nu există măsuri specifice pentru a preveni miastenia gravis la câini.