Transfuzie de sânge

Ce este o transfuzie de sânge?

Transfuzia de sânge este transferul de sânge sau de componente sanguine de la un câine donator la un câine primitor. Scopul este de a îmbunătăți volumul de sânge, transportul de oxigen și capacitatea de coagulare a primitorului. Există diferite tipuri de transfuzii de sânge, în funcție de componentele sanguine care sunt transfuzate:

• Transfuzie de sânge integral: este transfuzat tot sângele donatorului, inclusiv globulele roșii, globulele albe, trombocitele și plasma. Acest tip de transfuzie este utilizat în cazul în care primitorul suferă de o lipsă de globule roșii (anemie), precum și de o lipsă de alte celule sanguine sau de factori de coagulare.
• Transfuzie de globule roșii: Sunt transfuzate numai globulele roșii ale donatorului. Acest tip de transfuzie este utilizat atunci când primitorul suferă în principal de anemie cauzată de pierderea severă de sânge sau de distrugerea propriilor globule roșii.
• Transfuzie de plasmă sau ser: se transfuzează numai plasma sau serul donatorului. Plasma este partea lichidă a sângelui care conține apă, proteine, electroliți și factori de coagulare. Serul este plasma fără factorii de coagulare. Acest tip de transfuzie este utilizat în cazul în care primitorul suferă de o lipsă de factori de coagulare sau de proteine cauzată de boli hepatice, intoxicații sau infecții.
• Transfuzie de trombocite: Se transfuzează numai trombocitele donatorului. Trombocitele sunt responsabile de coagularea sângelui și previn hemoragia în caz de leziune. Acest tip de transfuzie este utilizat în cazul în care primitorul suferă de un deficit de trombocite cauzat de o reacție imunitară, o infecție sau un efect secundar al unui medicament.

Când este necesară o transfuzie de sânge?

O transfuzie de sânge poate fi necesară în diferite situații, de exemplu

• În caz de pierdere acută sau cronică de sânge cauzată de traumatisme, intervenții chirurgicale, sângerări tumorale sau infestare cu paraziți.
• În cazul anemiei cauzate de distrugerea globulelor roșii proprii ale pacientului (anemie hemolitică), care poate fi cauzată de o reacție imună, o infecție sau un efect secundar al unui medicament.
• În cazul anemiei cauzate de reducerea producției de globule roșii proprii pacientului (anemie aplastică), care poate fi cauzată de o boală a măduvei osoase, chimioterapie sau radioterapie.
• În cazul tulburărilor de coagulare datorate lipsei factorilor de coagulare sau a trombocitelor, care pot fi cauzate de boli hepatice, otrăvire, infecție sau efect secundar al unui medicament.

Decizia de a transfuza sânge depinde de diverși factori, cum ar fi gravitatea bolii, starea generală a câinelui și disponibilitatea unui donator de sânge adecvat. Medicul veterinar va efectua diverse teste înainte de o transfuzie pentru a determina necesitatea și compatibilitatea.

Cum se efectuează o transfuzie de sânge?

Transfuzia de sânge se efectuează de obicei în condiții de spitalizare într-o clinică veterinară. Câinele donator trebuie să fie sănătos și să nu prezinte boli infecțioase care pot fi transmise prin sânge, cum ar fi leishmanioza, babesioza sau ehrlichioza. De asemenea, câinele donator trebuie să aibă o grupă de sânge compatibilă cu cea a câinelui primitor. Există opt grupe sanguine diferite la câini, care sunt etichetate cu literele DEA (Dog Erythrocyte Antigen). Cele mai comune grupe sanguine sunt DEA 1.1, DEA 1.2 și DEA 4. Grupa sanguină DEA 1.1 este cea mai importantă, deoarece poate declanșa cele mai puternice reacții imunitare. Un câine cu grupa de sânge DEA 1.1 poate primi sânge numai de la un alt câine cu aceeași grupă de sânge, în timp ce un câine fără această grupă de sânge (DEA 1.1 negativ) poate primi sânge atât de la un câine DEA 1.1 pozitiv, cât și de la unul DEA 1.1 negativ.

Câinele donator este sedat înainte de transfuzie și conectat la un cateter venos prin care se recoltează sângele. Sângele este colectat în pungi speciale umplute cu o soluție anticoagulantă pentru a preveni coagularea. Sângele poate fi utilizat proaspăt sau răcit, în funcție de componentele sanguine necesare. Sângele refrigerat poate fi păstrat timp de până la șase săptămâni, dar își pierde eficiența în timp.

Câinele receptor este, de asemenea, conectat la un cateter venos prin care sângele donatorului este perfuzat lent. Viteza transfuziei depinde de mărimea câinelui și de starea sistemului circulator. Transfuzia poate dura între o jumătate de oră și câteva ore. În timpul transfuziei, câinele primitor este monitorizat îndeaproape pentru a recunoaște și trata orice complicație într-un stadiu incipient.

Care sunt riscurile unei transfuzii de sânge?

Transfuzia de sânge este o procedură sigură și eficientă care poate salva viața multor câini. Cu toate acestea, există și unele riscuri care trebuie luate în considerare:

• O reacție imunologică: aceasta implică o reacție de apărare a sistemului imunitar al primitorului împotriva sângelui donatorului, care poate duce la distrugerea celulelor sanguine transfuzate sau la afectarea organelor proprii ale primitorului. Simptomele pot include febră, frisoane, vărsături, diaree, dificultăți de respirație sau șoc. Această reacție poate fi acută sau întârziată și se datorează, de obicei, unei incompatibilități a grupelor sanguine. Pentru a evita acest lucru, înainte de fiecare transfuzie trebuie să se efectueze o analiză atentă a grupelor sanguine și o compatibilitate încrucișată.
• O reacție infecțioasă: Aceasta implică transferul de agenți patogeni de la donator la primitor, ceea ce poate duce la o infecție. Simptomele pot include febră, letargie, pierderea apetitului sau semne ale bolii infecțioase în cauză. În funcție de perioada de incubație a agenților patogeni, această reacție poate apărea imediat sau doar după câteva zile sau săptămâni și se datorează, de obicei, unei examinări sau testări inadecvate a sângelui donatorului. Pentru a evita acest lucru, trebuie efectuată o examinare completă a câinelui donator pentru depistarea bolilor infecțioase înainte de fiecare transfuzie.
• O reacție volumetrică: Aceasta este o supraîncărcare a sistemului circulator din cauza unei cantități prea rapide sau prea mari de sânge donat, care poate duce la insuficiență cardiacă sau edem pulmonar. Simptomele pot include tuse, dificultăți de respirație, cianoză sau palpitații. Această reacție poate apărea în timpul sau la scurt timp după transfuzie și se datorează, de obicei, calculării sau monitorizării incorecte a volumului sau vitezei transfuziei.